despre nevoia de claritate a mintii

Urasc aceste discutii.

Urasc discutiile atat de frecvente in jurul meu despre modul in care trebuie sa facem sau sa intelegem un lucru.

As prefera ca oamenii sa se inteleaga fara sa mai treaca prin argumentatii si contraargumentatii. Nu-mi plac. Prefer sa imi vad de treaba mea decat sa stau de vb pana la dumnezeu.

Imi place filosofeala, dar nu cearta argumentativa.

Prefer sa vb despre valori si idei si convingeri si justificarea lor, sa vb despre lucruri care contribuie la dezvoltarea personala a omului, nu sa vb doar pt a explica niste lucruri pentru cazul oamenilor care gandesc cu rationalizari nu numai diferite dar si “insuficiente”.

Eu cred ca oamenii ar tb sa fie mai responsabilizati cu faptul ca tb sa-si dezvolte capacitatea de a rationa, si asta nu pe seama acestor discutii continue despre care Sadoveanu ar zice “locul in care nu se intampla nimic”.. le aud tot timpul in jur, toate cuplurile asta fac, isi negociaza termenii de referinta, pentru ca nu suntem inca suficienti de clari cu noi insine ca sa putem rationa cum trebuie. ..

Stii? de aceea occidentalii ne domina, pentru ca ei aceasta claritate este incubata deja, prin educatia si socializarea din tarile lor, si cand ne vad pe noi prostii, inferiorii, ca nu suntem in stare sa gandim logic sau nu suntem in stare sa percepem conotatii si denotatii ale unui lucru, act, sau notiune.. evident ca ei se simt si chiar sunt superiori, prin asta. Si ne domina, pentru ca animalitatea si lupta pt putere e aceeasi peste tot. Noi continuam sa stam sa umplem spatiul din jur argumentand de ce un traseu de metrou e mai scurt decat altul atunci cand vb la telefon cu iubita care ne asteapta acasa, de exemplu… in loc sa vorbim despre asteptare, si despre trairile implicate de aceasta asteptare.